Organizaţia Română pentru Drepturile de Utilizator  

facebook event

ACTA e consecinţa nerăbdării deţinătorilor de conţinut. Nerăbdarea marilor case de discuri, edituri şi studiouri cinematografice care îşi umplu conturile chiar şi în timpul celei mai mari crize economice din ultimele decenii, dar care vor să-şi maximizeze profiturile. Nu mai au chef să lupte pentru fiecare petec de Internet, ani de zile, în instanţe, aşa că şi-au persuadat guvernele (prin intermediul instituţie numită lobby, un soi de mită legală), în special pe cele ale Statelor Unite şi Japoniei (ţările-mamă ale celor mai mari corporaţii din lumea entertainementului) să pună de nişte legi care să-i avantajeze. Acum!

Pentru că, nu vă faceţi iluzii, scopul final e acesta – să stoarcă bani din orice lucru se întâmplă cu produsele pe care au pus mâna când nişte autori naivi au semnat contracte prin care-şi cedau toate drepturile, pe o perioadă care creşte de la negociere la negociere. Prin ACTA, drumul spre controlul Internetului e deschis şi, mai mult, drumul înapoi e blocat definitiv.

ACTA însă a făcut un lucru important. A atras atenţia asupra acestor indivizi care îşi doresc eternizate monopolurile asupra aşa-zisei „proprietăţi intelectuale“, vacă de muls pe care cineva a numit-o „petrolul secolului XXI“. Şi a stârnit nemulţumire. Brusc, lupta nu se mai dă între un lobby brutal, finanţat generos din încasările unor blockbustere inepte şi a unor melodii repetitive, şi câţiva universitari potenţial ţicniţi şi o mână de ONG-uri subfinanţate. De partea cealaltă a baricadei se ridică Userul, conştient că puterea sa stă în număr.

O campanie de câteva luni, fără un punct de plecare fix, ca un bulgăre care s-a rostogolit din toate direcţiile sau, mai degrabă, ca un fluviu care-şi trage forţa din mii de pârâie firave, a blocat la începutul anului SOPA şi PIPA; două dintre legile cu care „right holder“-ii voiau să pună mâna pe inima Internetului, sistemul DNS. Pe valul respectiv, semnarea ACTA de către state membre ale Uniunii Europene n-a mai trecut la „şi altele“.

Că printre semnatari se află şi România s-a dovedit că e o consecinţă a lipsei de interes, a neinformării şi a unei atitudini de slugă pe care guvernanţii noştri ţin neapărat să o aibă când e vorba de interese americane. Trăim de 5 ani în UE şi n-am învăţat încă că suntem, în primul rând, europeni şi că interesele noastre nu coincid mereu cu cele ale Hollywood-ului.

ACTA şi-a ridicat împotrivă milioane de utilizatori de Internet. O bătălie bizară, între producători (de fapt între intermediari, că pe autori nu i-a întrebat nimeni) şi propriul public, se dă de ceva vreme – iar se folosesc toate armele. O bătălie în care mediatori sunt politicienii, iar aceştia încep să înţeleagă că banii împărţiţi cu generozitate de corporaţii s-ar putea să nu ajute, pentru că voturile sunt în altă parte. Momentul e important, pentru că greutatea voturilor Utilizatorilor începe să se vadă – Internetul nu mai e al unor puşti care nici n-au carte de alegător, e al publicului activ, acela pe care-l visează oricine, fie el publicitar, producător sau politician.

Frica de faptul că pierd voturile Utilizatorilor începe să aibă consecinţe. Ambasadoarea Sloveniei în Japonia îşi cere scuze că a semnat ACTA. În Polonia, 10.000 de oameni l-au convins pe prim-ministru să suspende ratificarea tratatului. Pe 11 februarie, România se alătură manifestaţiilor anunţate în întreaga Europă împotriva ACTA. Hai şi tu! Piaţa Universităţii ar putea să-şi găsească în sfârşit protestul pe care-l aşteaptă.

Formulate de Asociatia pentru Tehnologie si Internet (APTI) si Organizatia Romana pentru Drepturile de Utilizator (ORDU)
23.09.2010

Apreciem unele propuneri de modificare ale legii 8/1996, ca si punerea proiectului de lege spre dezbaterea publica. Avind in vedere dimensiunile semnificative ale legii 8/1996, ca si numeroasele modificari facute – unele de natura sa afectez in mod fundamental activitatile culturale, educative sau de acces la domeniul public – va facem propunerea de a desfasura sau participa la o serie de dezbateri publice in acest sens care sa contureze mai bine posibilele solutii pe care Ministerul Culturii si Patrimoniului National le poate aduce in acest domeniu.

Ne referim in special la citeva subiecte extrem de importante (punctul A) avind in vedere interesul nostru pentru o politica publica clara in domeniul dreptului de autor, care sa respecte o balanta intre drepturile titularilor drepturilor de autor si drepturile publicului larg de acces la cultura si educatie fundamentate in articolele 32 si 33 din Constitutia Romaniei. Read the rest of this entry »

LOCALREC.RO is being launched in 4 major European cities
a Romanian electronic music label – LabelNOTLabel

LOCALREC.RO, an online platform dedicated to the promotion of the Romanian electronic music producers, is being officially launched. Our label will be showcasing 12 artists in 4 different gigs, in Berlin, Vienna, London and Barcelona, throughout September and October. This project has been made possible because ORDU (Romanian Organization for the User’s Rights) has won a Cantemir grant from the Romanian Culture Institute in 2010.

There are 15 local electronic music producers on LocalRec.ro. Each artist has his own section on the website where he or she is presenting his work, via audio streams, and other informations. LocalRec.ro’s blog is constantly updated with gigs dates and locations and will also cover the European shows with pictures, clips and reviews. Read the rest of this entry »

This statement reflects the conclusions reached at a meeting of over 90 academics, practitioners and public interest organizations from six continents gathered at American University Washington College of Law, June 16-18, 2010. The meeting, convened by American University’s Program on Information Justice and Intellectual Property, was called to analyze the official text of the Anti-Counterfeiting Trade Agreement (ACTA), released for the first time in April, 2010. Negotiating parties released the text only after public criticism of the unusually closed process and widespread disquiet over the negotiations’ presumed substance. (See Wellington Declaration, EU Resolution on Transparency and State of Play of the ACTA Negotiations).

We find that the terms of the publicly released draft of ACTA threaten numerous public interests, including every concern specifically disclaimed by negotiators. Read the rest of this entry »

Este primul serial realizat special pentru torrente. Bugetul episodului-pilot a fost de 6000 de dolari. E SF, iar primul sezon va avea şapte episoade. Poate fi descărcat, în mai multe formate, de pe Vodo.

byron – Forbidden Drama
byron – A Kind of Alchemy

Inspiraţi de iniţiativa ORDU, cei de la byron au hotărât să lanseze weekend-ul acesta, la Street Delivery, versiunea digitală a albumelor lor cu o licenţă Creative Commons BY-ND+NC Romania 3.0. Oricât de surprinşi aţi fi (noi suntem), iată că avem chiar o exclusivitate le hard disk-ul ORDU

Travka – Vreau să simt Praga

Este primul album lansat de o trupă rock românească cu o licenţă Creative Commons, la puţină vreme după introducerea variantei româneşti a acestei licenţe. Anul ulterior lansării acestui album a fost cel mai de succes din istoria trupei

Buzz.ro!

Compilaţia lansată în această primăvară de freshgoodminimal.ro este una dintre primele acţiuni în care a fost implicat ORDU (pe atunci încă în stadiu de proiect şi de alergat după acte). 17 producători români, 18 piese şi un label nou care se lansează vineri seara Read the rest of this entry »

Cory Doctorow – Eastern Standard Tribe
Cory Doctorow – For The Win
Cory Doctorow – Little Brother
Cory Doctorow – Someone Comes to Town, Someone Leaves Town

Autor de SF, fondator al blogului BoingBoing şi militant pentru un internet liber. Ar fi fost chiar culmea ca tocmai el să nu-şi licenţieze romanele cu Creative Commons

Nathan Smithe – The Bible 2.0

O versiune updatată şi amuzantă a Bibliei, total nerecomandată persoanelor cu credinţe religioase ferme. Cu Biblia e de mult în domeniul public, şi varianta 2.0 trebuie să beneficieze de o licenţă deschisă, nu-i aşa?

Stephen J Sweeney – The Honour of the Knights

După falimentul băncii Lehman Brothers, unde era angajat, Sweeney s-a apucat de science fiction. Cartea este prima parte a unei proiectate trilogii. Read the rest of this entry »

1. Filmele

Star Wreck: In The Pirkining (Finlanda, 2005)

O comedie SF care parodiază universurile Star Trek şi Babylon 5, realizată de cinci prieteni, într-un apartament de două camere, cu ajutorul prietenilor şi a mii de fani. Este primul lung metraj al finlandezilor şi primul film al seriei Star Wreck realizat la calitate profesională. Este cel mai vizionat film realizat special pentru Internet.

Star Wreck: Legacy (Finlanda, 1992-2000)

Primele şase filme ale parodiei Star Wreck, cele care au dus la apariţia lui In The Pirking.

Nasty Old People (Suedia, 2010). Regia: Hanna Sköld
Un lungmetraj suedez care spune povestea unei tinere cu simpatii neo-naziste care-şi petrece timpul liber îngrijind patru bătrâni nebuni care au renunţat de mult la viaţă şi nu fac altceva decât să-şi aştepte inevitabilul final. Read the rest of this entry »